Ileana Ciutan, presedinte, Casa Nationala de Pensii Publice;
Rovana Plumb, ministru, Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice;
Preda Nedelcu, presedinte, Consiliul National al Persoanelor Varstnice;
Mihai Iliescu, vicepresedinte, Consiliul National al Persoanelor Varstnice

Doamnelor și domnilor președinți,
Stimați invitați

În urmă cu 14 ani, confirmând considerația deosebită care se acordă seniorilor țării, legiuitorul a dispus realizarea unui cadru organizat, corespunzător, care să asigure participarea pensionarilor și a celorlalte persoane vârstnice la discutarea și stabilirea de măsuri privind protecția drepturilor și libertăților lor.

Astfel, în anul 2000, în conformitate cu prevederile Legii nr. 16/2000, aprobată de Parlament, a fost înființat, după cum se știe, Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice – organism consultativ de interes public, în scopul instituționalizării dialogului social între autoritățile publice și reprezentanții pensionarilor și persoanelor vârstnice, iar în județe au fost înființate consilii județene ale persoanelor vârstnice. În conformitate cu prevederile art. 24 din Legea nr. 16/2000, consiliile județene ale persoanelor vârstnice se constituie exclusiv din toți președinții sau vicepreședinții (în cazuri bine justificate) organizațiilor de pensionari care sunt afiliate la una din federații, respectiv asociații naționale, membre ale Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice.

Onorată asistență, Comisia Permanentă nu și-a propus să analizeze în detaliu activitatea consiliilor județene, ci doar o prezentare generală a muncii și a rezultatelor obținute în vederea facilitării schimbului de experiență necesar și bineînțeles să asigurăm și caracterul informal din partea conducerii Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice și în mod deosebit din partea înaltelor personalități participante.

În cei 14 ani care au trecut de la înființare, consiliile județene ale persoanelor vârstnice, au desfășurat o importantă activitate în folosul pensionarilor din județele lor; de când au luat ființă, militează activ pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale persoanelor vârstnice, în special prin intervenții la instituțiile locale abilitate.

Este demn de menționat că în întreaga activitate de referință amintită, prioritatea zero și permanentă a Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice în întregul său, a Comisiei Permanente și a consiliilor județene ale persoanelor vârstnice, a fost protecția socială, asigurarea condițiilor de stare socială și de viață decente a pensionarilor – familiilor acestora și tuturor persoanelor vârstnice.
Activitatea desfășurată a avut ca principale obiective soluționarea unor probleme de interes pentru pensionari (transport, asistență medicală) în situația în care știau că puterea de cumpărare a pensiilor are un trend descendent. De asemenea, activitatea a avut ca obiective și relațiile cu asociațiile, fundațiile și ONG-urile locale care au ca obiect de activitate protecția persoanelor vârstnice, relațiile cu mass-media locală, cu alte instituții de interes public local.

Consiliile județene ale persoanelor vârstnice s-au implicat și au reușit obținerea de reduceri și gratuități pe transportul local pentru pensionari, acordarea de ajutoare constând în bani și alimente, acordarea de ajutoare pentru încălzire pe timpul iernii, reducerea taxelor și impozitelor pe clădiri și terenuri pentru pensionari, acordarea de consiliere psihologică și juridică gratuită.
Pentru soluționarea cererilor și reclamațiilor pensionarilor pe probleme legate de pensii, consiliile județene ale persoanelor vârstnice au intervenit în repetate rânduri la casele județene de pensii. De asemenea s-a intervenit și la casa județeană de asigurări de sănătate pentru soluționarea cererilor și reclamațiilor pensionarilor pe probleme legate de acordarea serviciilor medicale și procurarea medicamentelor gratuite sau compensate. În această privință un aport semnificativ l-au avut reprezentanții consiliilor județene desemnați de acestea să facă parte din consiliile de administrație ale caselor județene de pensii.

Ședințele lunare ale comitetelor consultative de dialog civic din cadrul prefecturilor au constituit un bun prilej pentru dezvoltarea dialogului social dintre autoritățile locale și președinții organizațiilor județene de pensionari, membri ai consiliilor persoanelor vârstnice. Drept urmare a acestui dialog social a crescut interesul și implicarea autorităților locale în soluționarea unor probleme și nevoi concrete ale persoanelor vârstnice.

Pentru rezolvarea cererilor pensionarilor, președinții consiliilor județene au ridicat aceste probleme și în cadrul ședințelor lunare ale comitetelor consultative de dialog civic. Putem afirma că au folosit toate mijloacele aflate la dispoziția lor pentru a rezolva o parte din probleme cu care se confruntă persoanele vârstnice.

Din păcate, în unele județe ședințele comitetelor consultative de dialog civic au un caracter formal, fără eficiență.

Comisia Permanentă va trebui să prevadă în agenda sa urmărirea completării Hotărârii de Guvern nr. 499/2004 și cu includerea în aceste comitete a inspectorului școlar general din județele respective pentru a se putea influența instruirea elevilor în sensul acordării respectului cuvenit persoanelor vârstnice.

Consiliile județene ale persoanelor vârstnice, au avut o bună colaborare și cu alte autorități publice și unele asociații non-guvernamentale; au încheiat protocoale cu Poliția de Proximitate și au dezvoltat relații de colaborare cu organizațiile neguvernamentale și alte formațiuni care au ca obiect de activitate probleme similare cu ale organizațiilor pensionarilor: traiul persoanelor vârstnice.

Grație acestor colaborări s-a reușit obținerea de sponsorizări și organizarea de manifestări cu ocazia sărbătorilor de Crăciun și Anul Nou, de Paște, Mărțișor, Ziua Femeii și Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice.

Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, a constituit în toți acești ani, un bun prilej pentru organizarea a numeroase și variate acțiuni în cadrul cărora vârstnicii au fost omagiați de primii miniștrii ai guvernului, de miniștrii Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, de alți demnitari cât și de autoritățile locale, pentru activitatea și contribuția lor la realizarea avuției naționale. Sumele alocate de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru finanțarea activităților ocazionate de această sărbătoare, în proporție de 90% au fost destinate acordării de ajutoare pensionarilor și persoanelor vârstnice membre ale organizațiilor de pensionari, aflate în situații de dificultate. Din păcate, au putut beneficia de aceste ajutoare mai puțin de 1,0% din numărul total al membrilor organizațiilor de pensionari.

De Ziua Internațională a Vârstnicilor au fost organizate spectacole artistice, seri culturale, simpozioane, mese rotunde, s-au organizat adunări festive la cluburile pensionarilor, concursuri de șah, rummy și table, s-au organizat expoziții și excursii, plimbări în parcuri sau la alte obiective cultural-turistice, cercuri de lectură (presă, beletristică), s-au decernat diplome de onoare.

Datorită eforturilor consiliilor județene, astfel de evenimente nu au fost singulare, acestea preocupându-se permanent, de organizarea, cu sprijinul unor sponsori, de acțiuni recreative pentru menținerea unui moral ridicat persoanelor vârstnice.

În general putem concluziona că activitatea consiliilor a fost apreciată pozitiv de persoanele vârstnice și benefică acestora. Deși în principal, activitatea membrilor consiliilor județene ale persoanelor vârstnice este laudativă, totuși există loc și pentru mai bine. Astfel măsurile importante aprobate în cadrul ședințelor nu sunt suficient mediatizate în presă, la radio sau la televiziune, aspect asupra căruia sunt de acord mai multe consilii județene și organizații de pensionari. Este necesar să se apeleze la diverse acțiuni de pătrundere în spațiul public, folosind mass-media locală și județeană, accentul fiind pus pe cunoașterea nevoilor reale ale pensionarilor și persoanelor în vârstă, vulnerabile din punct de vedere material și socio-medical.

Nu s-a înțeles suficient de bine faptul că informarea prin diferitele mijloace de comunicare în masă cu privire la problemele cu care se confruntă persoanele vârstnice și măsurile care sunt luate pentru soluționarea sau ameliorarea acestor probleme, sporesc șansele obținerii unui sprijin efectiv și evident pentru îmbunătățirea calității vieții acestei categorii de populație.

Rezultatele pozitive obținute de consiliile județene ale persoanelor vârstnice s-au datorat eforturilor proprii și în bună măsură unor relații corecte de colaborare cu autoritățile administrației publice locale. În activitatea desfășurată fiecare consiliu județean în parte a urmat calea spre performanță profesională, utilă în apărarea intereselor acestui important segment de populație, cu reale posibilități de a relaționa mai eficient cu instituțiile locale ale statului, pe probleme concrete.

Desigur că rezultatele sunt diferite în funcție de gradul de implicare al autorităților publice județene și locale și de resursele lor financiare de care dispune fiecare, dar și de implicare a consiliilor județene a persoanelor vârstnice, cu motivație convingătoare în identificarea tuturor oportunităților de colaborare cu toți cei care înțeleg nevoile reale ale acestui segment al societății românești.

În domeniul legislativ, pentru îmbunătățirea calității vieții pensionarilor, consiliile județene ale persoanelor vârstnice au propus avizarea în mod obligatoriu de Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice a proiectelor de acte normative care privesc situația pensionarilor și a persoanelor vârstnice, revizuirea grilei de impozitare a pensiilor, elaborarea de acte normative care să prevadă în mod expres ca 2% din impozitul plătit de pensionari să fie redirecționat către organizațiile de pensionari, acordarea celei de a 13 pensie persoanelor vârstnice care s-au pensionat la limita de vârstă cu un stagiu complet de cotizare (în două rate cu ocazia sărbătorilor de Paște și Crăciun), inițierea unei hotărâri de Guvern prin care pensionarii de peste 75 de ani, indiferent de valoarea pensiei, să beneficieze de transport urban gratuit, să se revizuiască Legea nr. 578/2004 în vederea schimbării baremului de acordare a indemnizației pentru soțul sau soția supraviețuitor și să elaboreze o lege privind protecția drepturilor persoanelor vârstnice, astfel încât această categorie de populație să poată beneficia de toate drepturile, în vederea unui nivel de trai mai bun.

În cadrul consiliilor județene recomandăm să se țină cont că trebuie să fie promovat și aplicat cu profesionalism conceptul de „parteneriat”, cu accent pe egalitate între parteneri. Pentru o mai bună înțelegere între membrii consiliului județean sunt necesare consultări reciproce, să se informeze corect și în timp optim, fără a pierde din vedere că tot ceea ce fac este pentru ajutorarea persoanelor vârstnice și îmbunătățirea calității vieții lor.

 

Este necesar să menționăm că în anumite județe nu s-au respectat întru totul prevederile Legii nr. 16/2000 în sensul că președintele și vicepreședintele aparțin aceleiași organizații; în componența unui consiliu județean se află membri dintr-un alt județ, în anumite consilii județene nu sunt acceptați toți președinții organizațiilor îndreptățite să facă parte din acestea, iar în altele sunt acceptați președinți care nu au acest drept.

În afară de aceste aspecte, activitatea consiliilor județene ale persoanelor vârstnice, și respectiv ale sectoarelor Municipiului București, s-a desfășurat în limitele atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 16/2000, dar trebuie să remarcăm că, nu întotdeauna, rezultatele obținute sunt la nivelul speranțelor îndreptățite ale acestora.

 

Din punctul de vedere al conducerii Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice, sunt multe lucruri de făcut pentru a răspunde practic așteptărilor pensionarilor și persoanelor vârstnice. Cu alte cuvinte, consiliile județene ale persoanelor vârstnice trebuie să-și îndeplinească permanent, în mod profesionist, rolul stabilit prin lege și așteptat de pensionari și persoane vârstnice.

În încheiere ne exprimăm convingerea că întâlnirea de astăzi „la 14 ani de la înființarea consiliilor județene ale persoanelor vârstnice” reprezintă – ceea ce de fapt conducerea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice și-a și dorit – un foarte util schimb de experiență care va ajuta consiliile județene să-și analizeze propria activitate la nivelul de exigență cerut de realitatea cotidiană a societății românești, ancorați fiind în primul rând în realitatea condițiilor în care trăiesc pensionarii și toate persoanele vârstnice, în vederea perfecționării activității pe care o desfășoară în folosul acestora.

Dorim să felicităm toți președinții, vicepreședinții și pe cei aproximativ 400 de membri ai consiliilor județene ale persoanelor vârstnice pentru activitatea desfășurată în cei 14 ani de la înființare și să vă rugăm să continuați să militați cu aceiași dăruire pentru ajutorarea pensionarilor și persoanelor vârstnice.

Vă mulțumesc!
Mihai Iliescu, vicepresedinte, Consiliul National al Persoanelor Varstnice